Forever or never...

Zgomotul asurzitor al ceasului o trezi din visare facand-o sa scape o mica injuratura printre dinti. Se ridica in fund, oprind alarma si isi freca ochii somnoroasa. Privi ceasul si ofta. Era atat de devreme si nu avea chef de nimic. Vroia doar sa doarma. Cu greu se ridica din pat, si isi tara picioarele pana in baie. Iesi de acolo dupa zece minute si se indrepta spre dulap, luandu-si o pereche de blugi negri si o camasa albastra in carouri. Se imbraca rapid, iar pasii o purtara in bucatarie. Avea nevoie de o cafea tare, singurul remediu care ar fi putut-o trezi in acel moment.

Se apropie de uşă, abea târându-şi picioarele. Nu ştia cât e ceasul, nici nu-i păsa. Singura lui preocupare era să ajungă în camera fetei viu şi, mai ales, treaz. Bătu la o uşă de lemn, comună, apoi se sprijini de tocul uşii, ochii sai analizând împrejurimile. Cască.

Aprinse filtrul si isi trecu mana prin parul lung si drept, privind calma fereastra. Se anunta o zi rece, iar o ploaie nu ar fi fost exclusa. Auzi batai in usa si tresari usor, parca trezita dintr-un vis si se indrepta spre intrare pentru a deschide. Era destul de devreme si nu astepta vizitatori. Clipi usor si deschise usa privindu-l uimita pe baiat.
-Arthur?

Privea nerăbdător tavanul, bătând din picior din când în când. Când uşa se deschise cu un scârţâit sobru, şatenul se îndreptă de spate, zâmbiind.
- Unicul şi minunatul! făcu el, umflându-se în pene.

Ridica o spranceana cand ii auzi replica si dadu ochii peste cap.
-Mda, si eu care credeam ca un om la 20 de ani e mai matur, spuse si pufai usor enervata, intrand inapoi in camera. Se intoarse in bucatarie si opri filtrul, scotand doua cesti.

O urmări cu privirea, iar când aceasta îi răspunse cu o replică acidă, şatenul se strâmbă copilăreşte. Merse în urma ei până în bucătărie, apoi se aşeză pe un scaun.

Turna in cesti cafeaua si ii intinse una, asezandu-se mai apoi pe bufet. Lua o gura, lichidul fierbinte gadiland-o placut pe gat si il privi calma.
-Ce-i cu fata aia pe tine? Zici ca n-ai dormit pe o saptamana, spuse, lasand ceasca langa ea.

- Treabă, petreceri, iar treabă... Viaţă de-aia de câine cum numai eu pot să am. zise, luând o gură din ceaşcă şi îşi ridică privirea spre ea.

-Eram sigura. Daca eram in locul maicatii te renegam de mult, sincer, spuse si clatina usor din cap, onduland-si pe deget o suvita de par. Ofta usor. Chiar nu te inteleg si sincer credeam ca asa te comportai la 18 ani, dar acum? intreba privindu-l oarecum dezamagita, facand referire la varsta lui.

- Mama? A făcut asta de mult, nu ştiai? îi zise, priviind-o uimit, apoi continuă. Crezi că aş putea să stau cuminte în casă, ca un copil bun ce nu sunt?

-De unde mama masii vrei sa stiu, cand tu treci pe la mine cand iti aduci aminte sau te dezamageste vreo curva din alea cu care umbli? intreba sec si lua o gura din cafea, privind fereastra. Incepuse sa ploua.

Urmări cu privirea ploaia, apoi sorbii din cafea. Oftă când aceasta termină de vorbit şi se îndreptă uşor de spate, fără nici o legătură.
- Lasă-mă pe mine. Care mai e viaţa ta?

Clipi de cateva ori, privind in gol picaturile ce se loveau cu violenta in gol. Cuvintele lui ii rasunare in urechi, facand-o sa tresara usor si isi indrepta privirea spre el, ochii ei ciocolatii analizandu-i trasaturile fetei.
-Nu prea diferita de cum o sti. Cursurile si munca imi ocupa aproape tot timpul, spuse dand din umeri.

- Ah, monotonia aceea idioată. Rutina zilnică cea de toate zilele. De-aia sunt aşa... spuse pe un ton calm, mai mult aerian, priviind tavanul.

-Si totusi nu ma vezi pe mine plangandu-ma sau facand ceea ce faci tu. Si sti foarte bine ca as putea sa nu muncesc si sa traiesc foarte bine din banii alor mei, dar ma rog, nu-s eu cine stie cine ca sa dau lectii de viata, spuse si isi dadu parul pe spate, dandu-se jos dupa bufet. Merse langa fereastra, atingand geamul cu palma.

- Mie mi-ar fi foarte bine dacă mi s-ar da banii pe tavă... zise aerian din nou, şi se ridică la rândul său.

Ofta usor si clipi des.
-Cum credeam! Dar am spus, nu sunt eu in masura sa-ti dau tie lectii, oricum nu ma vei asculta, asa ca imi racesc gura de pomana, spuse si trasa cu varful degetului o initiala pe geamul aburit.

Îi urmări degetul cum trasează o iniţială pe geam, apoi o prinse de talie, trăgând-o spre el. Îşi lăsă capul pe umărul ei.

Isi puse mainile pe pieptul lui, putin mirata.
-Ce s-a intamplat? Iar ai probleme cu iubita? intreba calma, jucandu-se cu o suvita din parul lui.

- Ce iubită? o întrebă, fără să-şi deschidă ochii, şi o trase mai aproape, lipindu-i corpul de al său. N-am mai avut aşa ceva de muuult timp.

Tresari usor cand isi simti sanii presati de pieptul lui si isi muta bratele dupa gatul lui.
-Atunci? Care este problema? De obicei cand ai nevoie de ceva te apropii asa de mult, spuse tragand aer in piept.

- Am nevoie de atenţie. zise, ridicându-şi capul si o sărută uşor, punându-şi mâinile pe talia ei.

Deschise larg ochii, simtind cum sangele i se urca in obraji. Simti o stare de gol in stomac. Il impinse inca, intorcandu-si capul intr-o parte.
-N-nu! spuse, inghitind in sec.

Dori să adâncească sărutul, dar şatena îl împinse şi el se dădu un pas în spate. O privii uimit, neştiind ce să facă sau să zică.

-Eu nu sunt roata de rezerva, spuse simtindu-si trupul cum tremura. Isi musca usor buza de jos, sprijinindu-se de perete. Inca isi simtea obrajii arzand.